“There are those among us who are blessed with the power to save what is loved by another.
But powerless to use this blessing for love themselves.”  – Try Sleeping with a Broken Heart -Alicia Keys

“Sa iubesti înseamna sa risti sa pari o sentimentala.
Sa iubesti înseamna sa riști  a te implica.
Sa iubesti înseamna sa risti sa pari o proasta.
Sa iubesti înseamna sa risti sa fi dezamagita.
Sa iubesti înseamna sa risti sa greșești.
Sa iubesti înseamna sa risti sa arați adevaratul tău sens.
Sa iubesti înseamna sa risti sa nu fi iubita.”

Pot si merit mai mult decat sa-mi limitez universul la o singura persoana şi la un singur vis… pentru ca stiu ca aceea persoana care merita tot ceea ce insemn eu, nu doar va merita, ci va stii ca inseamna universul, si visul visurilor mele, nu va cere pentru ca stie ca are tot.

Pot si merit mai mult decat sa aştept dupa cineva indecis, care doar îţi irosesc timpul cu promisiuni şi iluzii….care confirma doar un interes, pentru ca niciodata nu-mi ofera increderea deplina si nu se ofera in profunzime, ci doar in aparenta, cred ca asa se apara, dar de fapt dovedeste ca nu stie sa iubeasca pur si curat, ca mereu va exista un “dar” si o umbra de indoiala, cand de fapt totul este pentru un scop bine definit si dinainte hotarat, nu chipurile sa incerce limitele persoanei de langa ci sa profite si sa foloseasca la maxim, dar nu se poate la nesfarsit, ci doar temporar, iar apoi boomerang-ul se intoarce.

Pot si merit mai mult decat sa cersesc iubire si sa tanjesc mereu dupa atenţia si mangaierile de care depind sufletul meu…pentru ca sufletul care ma iubeste, mi le daruieste fara a cere nimic in schimb….din iubire, chiar multumeste ca iubirea este primita, pretuita si adorata, nu reproseaza la fiecare pas, sau din vanitate sa creada ca asa iubire nu mi va mai oferi nimeni….iubirea unica, este aceea pe care o intalnim “once in a lifetime” si o simtim pana in strafunduri, fara vorbe, sau fapte marete, se simte dintr-o privire, dintr-o mangaiere, dintr-un sarut ce dainuie.

Pot si merit mai mult decat sa ma tot învinovaţesc pentru tot ceea ce ai făcut, ce ai spus, ce n-ai facut şi ce n-ai spus… ca si cum asta ar fi cel mai mare pacat din lume, ca sa ma simt vinovata, si sa fac imposibilul posibil ca ca recuperez o incredere ce nu a fost niciodata pierduta, ci doar in aparenta.

Pot si merit mai mult decat sa niste zambete chinuite dupa care iti ascunzi lacrimile și grimasele de durere.…ca si cum ar fi un chin chiar si faptul ca stai langa mine, ca si cum prezenta, compania si fiinta mea nu te incomodeaza ci te deranjeaza…iti iubesti libertatea si singuratatea, in vanitatea credintei ca amprenta iubirii unice mereu va lasa o portita deschisa…..oricata durere, suferinta, deznadejde si santaj emotional ar crea….

Pot si merit mai mult decat sa ascult mereu pareri subiective despre tine, de la cei care traiesc cu impresia ca ma cunosc atat de bine, incat isi pot permite sa ma judece si sa imi critice alegerile….este cel mai bine ca intai sa vezi barna din ochiul tau ca sa scoti paiul din ochiul aproapelui, e usor sa ma judeci, cand eu niciodata nu te am judecat, ba chiar ti-am gasit scuze si am incercat sa te ajut sa simti un strop macar de fericire langa mine….prea putin important, chiar neinteresant.

Pot si merit mai mult decat sa imi duc existenţa intrebandu-te mereu „De ce?!” și „Cum ar fi fost daca…?” Nu mai vreau sa ma gandesc. Usa trecutului este inchisa si asa va ramane. Un nou inceput, un om nou, aceeasi bunatate, aceeasi blandete si indelunga rabdare, dar daruite toate cui merita.

Pot si merit mai mult decat sa aştepţi în faţa unor ziduri, sperand zadarnic ca vor deveni uşi…mereu vor ramane doar ziduri proaspat vopsite de promisiuni,  iar usile vor ramane ferecate si inchise pentru oricine nu doar pentru mine, deoarece si pentru mine au fost deschise doar temporar, cat a fost interesul, iar cand a palit, zidurile s-au inaltat.

Pot si merit mai mult decat sa auzi la nesfârşit “Iarta-ma!” si “Imi pare rau!” in care nu mai pot crede de mult si care doar ma ranesc… 

Pot si merit mai mult decat sa port in suflet povara unui trecut care ma tine in loc şi care ma ucide puţin cate putin…cu fiecare vorba care doare prin prisma neadevarului ce-l poarta ca varf de lance.

Pot si merit mai mult decat sa ma torturez cu regrete si cu intrebari fara raspunsuri….care n-au primit vreodata nici macar vreo urma de bunavointa, ci tacit au ramas asa, ca eu sa devin omul slab fara un cuvant de spus, cand de fapt era bunul simt de a nu crea o disputa. 

Pot si merit mai mult decat  jumatati de masura…oferite si acelea din complezenta, dintr-o multumire de ajutor ce nu trebuia niciodata sa para iubire, ci doar gratitudine si atat.

Pot si merit mai mult decat  iubiri declarative şi trecatoare…..facute sa para fluturi in stomac, straluciri in priviri si vorbe amagitoare, nu era nevoie, pentru unii poate parea, off, ceva de bunatate, de gratitudine, de o astfel de iubire pentru totii oamenii, dar daca iubesti asa toti oamenii, cum vei deosebi iubirea adevarata de iubirea izvorata din inima parinteasca, de iubirea de prietenie, de iubirea de drag? In mine sunt clar definite si conturate, iar iubirea oferita persoanei cu care imi voi petrece restul vietii va fi unica prin prisma faptului ca va dainui, alaturi de persoana de aceeasi natura cu a mea, de pasarea din acelasi stol, de cartea din acelasi curent literar, de  iubirea fara seaman care se daruieste pe sine pe altarul sufletului meu.

http://www.irinab.com/2014/01/poti-si-meriti-mai-mult.html

“Anybody could’ve told you right from the start it’s ’bout to fall apart
So rather than hold on to a broken dream, I’ll just hold on to love
And I can find a way to make it, don’t hold on too tight
I’ll make it without you tonight