madalina

Ce imbinare macabra de vicii si vicisitudini ale soartei imbraca vietile caracterelor ce dau viata Ciulendrei. Precum dansul si ritmul sau molcom, apoi mai alert, si mai alert, pana raman participantii fara rasuflare, asa am ramas ca cititor pana la ultimele paragrafe, desi banuiam deznodamantul si finalul.

ciuleandra_1_fullsize

Personajul principal este Puiu Faranga, mostenitorul unei familii boieresti bogate din Bucuresti. El reuseste fara glorie ticalosia de a-si omori nevasta, pe Madalina, frantuzita Madelaine, din pricina unei gelozii nemasurate de posesiune ce zamislea din mosi stramosi intr-insul.

Tatal sau, fost ministru al apararii, avocat nepractician cu diploma, dar cu mai multa avere decat carte sau stiinta, avea teoria de “perpetuare a sangelui neamului sau” prin casatoria fiului sau cu o fiica de taran, datorita liniei genealogice ce “purta” tendinte criminale.

Desigur, Puiu marturiseste crima familiei, iar restul e istoria cartii : batranul Faranga il interneaza pe Puiu intr-un sanatoriu, incercand sa ascunda marsava si odioasa crima savarsita de singurul sau urmas fara copii impotriva unei simple fete de la tara, ca si cum vina morala lor, boierilor, le este indeajuns. Rebreanu “ataca” diferentele de clasa si vinovatie de la inceputul veacului trecut.

Puiu este un afemeiat notoriu, cum fusese si tatal sau pana intrase in politica. Isi indeplinii obligatia fata de neam, dar continua viata frivola de june degenerat, dar mereu cu senzatia de vinovatie in spate, reuseste sa-si amestece sentimentele de vinovatie si gelozie, si neputinta si de fapt de inferioritate fata de fata de la tara, adoptata de matusa sa, care venita din strainatate parea cu totul alta….

Internat la sanatoriu e consultat de un anume medic cu radacini “rustice” care se dovedeste baiatul ce l privea Madalina/Madeleine -frantuzismele inceputului de secol- in timpul dansului “Ciuleandra” din satul din Arges unde o intalnise intaia oara pe Madalina….de fapt era pierdut inamorat de Madalina, dar cu sangele bolnav, si educatia de “boieras-baiatul mamei” l-au transformat inntr-un afemeiat gelos, obsedat, cu sange criminal si pe deasupra obsedat de cifra 13 ce i se iveste la tot pasul vietii…..

“Apoi veni Ciuleandra. Cine n-a vazut Ciuleandra nu si poate inchipui ce inseamna betia dansului (Se aprinse. Ochii ii luceau intr-un zambet fierbinte). Era schimbat la fata, cu ochii inflacarati, cu obrajii umezi de o sudoare invizibila, cu buze arse de un fior.”

anca-nicola-1347114730-0

“Cu nimic nu se mandrea mai mult batranul decat cu neamul sau Faranga. Isi urmarea ascendenta pana la Vlad Tepes.  S-a insurat pe la treizeci de ani, dupa ce a gustat toate placerile vietii usoare, obligatorii pentru oamenii bogati si fara ocupatie. Olga Dobrescu, fiinta gingasa, a fost o sotie ideala : buna, frumoasa, indulgenta, cu avere. De abia dupa ce o pierduse pe ea, a dobandit dragostea cea mare pentru copil si a inteles insemnatatea lui pentru viitorul familiei. Tot atunci a pus cruce vietii usoare, intrand in politica, spre a avea o meserie. Cu avere si nume a facut repede cariera. Urmase odinioara niste vagi cursuri de drept, dar fireste fara a practica vreodata avocatura. Diploma ii oferea acum posibilitatea sa se considere si sa fie considerat jurist.”

“-Linisteste-te, Puiule, nu exagera lucrurile! Il mangaie batranul. Traim doar intre oameni si cu oameni…E destula pedeapsa pentru niste oameni ca mine si ca tine ca avem sa suportam urmarile morale ale nenorocirii ce s-a abatut asupra noastra.”

ciuleandra film

“Si, totusi, peste un rastimp, ca si cand i s-ar fi deschis in suflet o portita a trecutului, se vazu deodata cu doua saptamani in urma, stand tot asa, la fereastra, intro camera de hotel in Sinaia. Fusese ziua marelui concurs, el venise numai de dragul domnisoarei Dandopol, fiica unui proaspat imbogatit, foarte moderna, sportiva si destrabalata. Domnisoara capitulase in fata lui Puiu, iar acum, pe cand se odihnea in pat, goala si franta, el cu remuscari pe care nu le putea alunga, dezgustat, se intoarse cu inima si gandul acasa, la Madelaine…Se simtea vinovat si murdar. Il rugase s-o duca si pe ea la concursul de schi-singura data cand il rugase sa o ia undeva. Si el a refuzat. A mintit ca are afaceri urgente la Cluj si nu poate.”

“Un simplu taran a fost in stare sa renunte la tot, sa infrunte necunoscutul unei vieti noi, numai ca sa evite tentatia de-a suprima viata unei femei ticaloase!”

dansul

“Acum i se paru ca intelege multe lucruri bizare din trecut. Chiar purtarea batranului fata de dansul a fost un sir lung de capricii a caror explicatie abia azi i se dezvaluie. De pilda, a cautat mereu sa-l fereasca de prieteni violenti, sau cum mai tarziu, si a calcat pe inima si i-a dat voie sa se ocupe cu vanatoarea : Nu e bine sa te obisnuiesti cu a varsa sange si a ucide, nici chiar salbaticiuni! Si tot el a spus : Poate e mai bine sa-ti implinesti pofta de a ucide impuscand iepuri si prepelite!”

“Pana sa adoarma insa mai cauta sa si gaseasca in trecut momente in care s-a manifestat instinctul varsarii de sange. Prea putin avu sa scormoneasca si se inspaimanta de multele dovezi ce se perindau in oglinda amintirii. Placerea grozava de a privi, de pe cand era un prichindel, la tara, cand se taiau pasarile pentru bucatarie. Cum se napustea sa puna mana pe corpul fara cap ce se zvarcolea si sarea de ici-acolo improscand cu sange in toate partile…. Apoi pornirea lui stranie si irezistibila, cand poseda o femeie, de a o ucide intro imbratisare suprema sau cu o sarutare sa i opreasca definitiv respiratia. Multe femei i-au spus, mai in gluma mai in serios, ca se poarta in iubire ca un criminal sadic. Pe Madelaine insasi, de cand a vazut-o intaia oara, i-a venit mereu sa o stranga la piept, pana-si va da sufletul in bratele lui. Si inca socotea ca dorinta aceasta perversa insemna un exces de iubire…”

“Ei, batranul adica, are o teorie nostima, poate fi chiar stiintifica, ei bine, zice ca neamul nostru e condamnat sa se stinga fiindca de atatea generatii nu si-a mai reimprospatat sangele si ca improspatarea se poate face prin amestecul cu sange nou, sanatos, tanar, plamadit cu pamant…”

“Un roman al analizei psihologice, care imbină drama omului comun, psihologia criminalitatii si investigarea stratului psihic abisal.” http://goodread.ro/

Nu cred in nebunia din deznodamant, ci autorul ne da o lectie despre curatia psihicului (medicul), murdaria fizicului(Puiu) si diferentele de clasa sociala-saracia (Madalina), diferentele dintre sexe si murdaria degradarii pasionale nascuta din gelozie, obsesie si iubire.

” Si nu stii ca tu esti ticalos si misel si sarac si orb si gol”. Apocalipsa, II,7

 

Recomand filmul Ciuleandra din 1985 de Sergiu Nicolaescu si desigur melodia “Ciuleandra” in interpretarea celebrei Maria Tanase.

filmul-ciuleandra2

Advertisements