„Filmul este o incursiune sumară în lumea queer, dar și o privire asupra unei generații puțin reprezentate în filmul românesc: tinerii din marile orașe, prinși între valori și opțiuni contradictorii, între modelele propuse de vestul Europei și o societate înțepenită în reverii despre o presupusă “tradiție”. Scenariul reprezintă dramatizarea în ficțiune a unor povești reale, un colaj de lucruri care se întâmplă în jurul nostru chiar și azi”, povestește regizorul Bogdan Theodor Olteanu.

Câteva conversații despre o fată foarte înaltă este debutul în lungmetraj al regizorului Bogdan Theodor Olteanu și va avea premiera pe marile ecrane pe 22 iunie.

Câteva conversații despre o fată foarte înaltă este un film al debuturilor. Regizorul Bogdan Theodor Olteanu a realizat scurtmetrajele Duminică dimineața (2014), Lampioane chinezești(2015) și Dumneavoastră, tu (2015), dar și piesa de teatru Cea mai călduroasă zi din an (2017). Rolurile principale sunt interpretate de actrițele Silvania Mihai și Florentina Năstase, amândouă debutante în lungmetraj. Silvana Mihai (Umbre, sezonul 2) este actriță la Teatrul Mic și Teatrul Național din București, iar în 2014 a intrat în lumea filmului odată cu selecția în programul 10 pentru film, din cadrul TIFF.

O fostă în comun, un album de fotografii, câteva conversații online, o cafea și o vizită. Două fete contruiesc din bucăți începutul unei povești de dragoste. Dar pe măsură ce se apropie trebuie să înfrunte lucrurile care le despart. 

Este primul film românesc centrat în jurul unei povești de iubire dintre două fete, este un film în care apar doar femei (și 2 bărbați random, fără importanță) și este un film unde actrițele Silvana Mihai și Florentina Năstase au rolurile principale.

“Câteva conversații despre o fată foarte înaltă” este produs independent, fără sursă de finanțare publică, cu un scenariu semnat de Bogdan Theodor Olteanu, împreună cu Ana Ivan și Denisa Niță. Nu s-a simțit acest lucru, poate doar la lungime – are 70 de minute și personal mi-ar fi plăcut să mai continue.

Cateva_conversatii_foto_1

Nu lipsesc cadrele ușor-statice și ușor-lungi, specifice filmului românesc, dar, în afară de asta, se detașează de stereotipuri. Am apreciat dialogul bun, jocul actrițelor principale, lipsit de teatralitate, cât și povestea lor, în concordanță cu vremurile pe care le trăim.

Avem în prim plan două femei lesbiene – una asumată și una nu.

Una experimentată, senzuală, directă, calmă, incitantă, iar alta confuză, speriată, neîndemânatică, în plin proces de descoperire și acceptare.

Ele încep să vorbeacă pe Skype, random, deoarece ambele au avut o legătură cu aceeași fată foarte înaltă. Conversațiile devin din ce în ce mai dese, așa că încep să construiască la propria lor legătură.

Filmul te poartă în viețile lor, într-un mod superficial, dar și într-un univers al relațiilor lesbiene – totul decurce natural și poți vedea cu ușurință cum două tipe care sunt împreună au o relație așa cum are toată lumea care se iubește – cu prieteni, cu petreceri, cu gesturi tandre.

Afli câteva ceva despre personajele principale, dar nu îndeajuns de multe. Olteanu reușește să creeze foarte cursiv modul în care legătura dintre ele avansează, până să ajungă în punctul culminant. La un moment dat te pierzi în poveste și uiți că ești la un film – te transpui în pielea personajelor și încerci să înțelegi ambele puncte de vedere.

Cum e să fii lesbiană asumată, încercând să-ți găsești o jumătate cu care să faci lucruri absolut obișnuite, așa cum facem toți, și cum e să fii o tânără din provincie, dintr-un oraș unde “nu există lesbine”, care încă nu e pregătită să iasă în lume așa cum este cu adevărat. Nu e ușor deloc și simți asta, chiar dacă personajul interpretat de Silvana Mihai ajunge să te enerveze.

Filmul emană foarte multă senzualitate și mi l-am imaginat ca pe un preludiu foarte lung, pe alocuri incitant, care te ține așa într-o zonă foarte caldă, dar parcă nu explodează. E o poveste veridică, fluidă și construită treptat care m-a lăsat dorindu-mi mai mult.

Finalul adună toate reacțiile pe care ai să ajungi să le dorești de la un punct încolo, dar te lasă ușor vulnerabil și dezechilibrat. Finalul m-a surpris pentru că nu m-aș fi așteptat la el. Aș fi vrut mai mult, aș fi vrut să văd ce se mai întâmplă și dacă se mai întâmplă ceva. Poate urmează continuarea, ar fi mișto.

Cateva-conversatii-despre-o-fata-foarte-inalta-feature-image

“Câteva conversații despre o fată foarte înaltă” este un film care merită văzut, mai ales că-ți permite să arunci privirea într-o lume care este judecată la noi în țară.

O lume care sper să te surprindă prin naturalețea ei și care să te determine să o accepți cu mai multă ușurință sau chiar să o ajuți pentru a-și primi drepturile pe care le merită.

Florentina Năstase este actriță la teatrul Toma Caragiu din Ploiești, colaborează cu mai multe teatre din București și este unul dintre organizatorii programului Cultură-n Șură. Scenariul este semnat de Bogdan Theodor Olteanu, împreună cu Ana Ivan și Denisa Niță. Directorul de imagine Mihai Marius Apopei este și el la primul lung-metraj, la fel și scenografa Alexandra Panaite sau designerul de sunet Mihnea Bogos.

“Un debut foarte temerar, făcut pentru generația facebook, twitter. Este primul film românesc cu o poveste de dragoste lesbiană”, îl descrie Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului.

Filmul este un produs independent, fără sursă de finanțare publică.

“Să faci un film lung independent este un exercițiu de colaj. Bugetul total a fost de câteva mii de euro, așa că producția nu a însemnat să gestionăm bani ci să punem laolaltă lucruri pe care le puteam obține gratis.”, spune Bogdan Theodor Olteanu, care împreună cu Gabi Suciu a asigurat și producția filmului.

 

Trailer :

 

Surse :

https://noizz.ro/film/cateva-conversatii-despre-o-fata-foarte-inalta-cum-doua-romance-gay-incearca-o/7qp5b43

 

https://www.iqads.ro/articol/42709/cateva-conversatii-despre-o-fata-foarte-inalta-din-22-iunie-la-cinema

 

Advertisements